BLOG 


Articol

Consumul cultural al tinerilor și tinerelor din orașele mici și mijlocii. Perspective feministe

Carmen Giorgiana Voinea

Această cercetare a fost coordonată de Asociația Room 2046 prin proiectul F-SIDES Cineclub cu susținerea Friedrich-Ebert-Stiftung România. Nevoia de a înțelege mai bine cum, unde și ce cultură consumă adolescenții în orașe mici este de neignorat pentru orice proiect centrat pe tineri, dar a devenit o nevoie presantă în timpul implementării proiectului F-SIDES Chapters, o serie de cinecluburi feministe coordonate de adolescenți în orașe cu acces limitat la infrastructură culturală. 

Premisa de la care pornesc activitățile asociației este că filmul este un instrument educațional puternic care, mai ales într-un context social polarizant, poate stimula empatia, precum și înțelegeri și atitudini noi privind egalitatea de gen. Produsele culturale cu care interacționăm ne pot completa perspectiva asupra lumii și nimeni nu ar trebui să aștepte până se mută de acasă, deseori migrând către poli regionali, pentru a avea experiențe culturale complexe și diverse, prin care poate învăța despre egalitate, justiție și solidaritate. Susținerea unei societăți libere și solidare este și misiunea Friedrich-Ebert-Stiftung România (FES). 

În ultimul an, prezența noastră în cele 8 orașe în care am lucrat a ridicat multe întrebări și la fel de multe surprize. Pornind de la premisa că proiectul F-SIDES are o audiență centrată pe București, în momentul în care am deschis proiectul către publicul din țară am primit aplicații de la peste 80 tineri din alte localități care doreau să extindă cineclubul la ei în oraș. Căutând spații și parteneri pentru întâlniri lunare în orașele selectate, am aflat că spațiile publice instituționale, mai mult decât cele private, sunt cele mai comode și frecventate de adolescenți, dar din păcate acestea nu aveau capacitatea de a pune la dispoziție o ofertă culturală potrivită nevoilor lor. Am aflat că majoritatea adolescenților nu au văzut un film de artă la cinema și că trebuie să se ducă la mall-ul din alt oraș pentru a vedea un film în afara casei. Am aflat și că adolescenții începeau să trăiască pe propria piele și din ce în ce mai clar problemele pe care le aduce în discuție feminismul, dar nu aveau cu cine să discute despre ele sau de unde să își ia informații din jurul lor, bazându-se aproape exclusiv pe surse și comunități online. Pentru a susține intervenții relevante în cultură, educație și conștientizare civică din partea sectorului al treilea și o bună organizare a resurselor instituțiilor locale în investiții către tineri, era necesar să aflăm dacă observațiile noastre în interacțiunea cu adolescenții din orașe mici și mijlocii din țară se reflectă și asupra altor tineri. Trebuia să aflăm și ce altceva nu mai știm și ar trebui să descoperim pentru a le veni în întâmpinare cu proiectele de care au nevoie. Așadar, cercetarea s-a uitat la consumul cultural al adolescenților în termeni de infrastructură, servicii, ofertă și acces. De asemenea, a fost important să ne uităm și la intersecția dintre cultura consumată de tineri și felul în care aceasta promovează egalitatea sau, din contră, stereotipurile de gen, pentru a afla ce surse le conturează percepțiile asupra feminismului și drepturilor femeilor în societate.

.