Unul dintre primele lungmetraje de ficțiune semnate de o cineastă afro-americană, filmul independent Losing Ground este povestea unei căsnicii în criză.

Sara (Seret Scott) predă filozofie la New York City College și scrie o lucrare despre istoria experienței extatice în artă și religie. Când Victor (Bill Gunn) reușește să vândă unul dintre tablourile sale expresionist-abstracte unui muzeu important, cuplul închiriază o casă de vacanță în afara orașului. Mutarea pe perioada verii se dovedește a fi dăunătoare pentru Sara atât pe plan profesional, cât și emoțional. Îndepărtată de scopurile ei și ignorată de partener, ea acceptă să joace rolul principal într-un film coregrafic studențesc bazat pe balada „Frankie and Johnny”.

Tematica și estetica filmului-în-film se extind discret asupra tramei principale și iluminează esența tensiunilor dintre Sara și Victor. Evocarea figurii Salomeei aduce cu sine, totodată, o posibilă soluție impasului teoretic din cercetarea Sarei.
Distribuit în cinematografe abia în 2015, la decenii după moartea prematură a lui Collins în 1988, Losing Ground se remarcă prin umorul său dezinvolt și forma sa proaspătă.