Retrospectiva dedicată Malvinei Urșianu se încheie cu un portret feminin plasat mai aproape de actualitatea timpului său, O lumină la etajul 10, care propune imaginea îndârjită și, totodată, reținut-nostalgică a inginerei Maria (Irina Petrescu). Acuzată pe nedrept de sabotaj economic în timpul regimului Dej, ea este repusă în drepturi și reîncadrată în muncă la uzină în anul 1965. Redobândirea demnității și refacerea legăturilor lumești dau naștere și aici, ca și în restul filmografiei Malvinei Urșianu, unei drame a incomunicabilității, a ambițiilor și a șanselor individuale pierdute în transformările mari ale istoriei.