Considerat primul lungmetraj regizat de o femeie pe continentul african, Sambizanga este un capitol esențial din cinematograful angajat al anilor ’70, fiind influențat de principiile și preocupările anticolonialiste ale celui de-Al Treilea Cinema latino-american.
Bazat pe o povestire scrisă de José Luandino Vieira și adaptată pentru cinema de Mário Coelho Pinto de Andrade, ambii membri în Mișcarea Populară de Eliberare a Angolei, Sambizanga reprezintă o transpunere lirică și melodioasă a fermentului revoluționar al mișcării. În egală măsură, este o relatare cu caracter istoric și o formă de participare la efortul politic de eliberare de sub sistemul colonial portughez.