Această selecție de șase filme a fost realizată în contextul proiecției To Be a Romany (2001, r. Helena Třeštíková), din cadrul proiectului F-SIDES – Către un Cinema Comunitar, finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte, la care invitată specială a fost Elisabeta Moldovan, activistă și una dintre principalele voci care luptă pentru dreptul la autoreprezentare al persoanelor fost instituționalizate. Lista propune nu atât „filme despre dizabilitate mintală”, cât perspective cinematografice care pun în centru experiențe reale, vulnerabilități, sisteme de opresiune și moduri radicale de a recupera autonomia narativă.
Sunt șase filme foarte diferite, de la documentare despre activismul persoanelor cu dizabilități, la comedii queer, la eseuri psihologice experimentale, dar toate au în comun aceeași întrebare: cine are puterea să povestească o viață și în slujba cui este folosită această putere?
Crip Camp: A Disability Revolution (2020), r. James LeBrecht, Nicole Newnham
Un documentar profund emoționant despre Camp Jened, o tabără pentru tineri cu dizabilități din anii ’70, unde libertatea și comunitatea au dat naștere unei revoluții. Filmul urmărește cum experiențele formative din acea tabără au dus direct la mișcarea pentru drepturile persoanelor cu dizabilități din SUA și la adoptarea ADA (Americans with Disabilities Act).
Un film despre solidaritate, demnitate și despre felul în care vocea colectivă poate schimba legislații și vieți.
Summer of Soul (…Or, When the Revolution Could Not Be Televised) (2021), r. Questlove
Deși nu este un film „despre sănătate mintală” în sens direct, cineastul afro-american Questlove este deschis și vizibil despre idenitatea sa pe spectrul autismului. Documentarul recuperează istoria ștearsă a Festivalului Cultural din Harlem 1969 și arată impactul devastator pe care invizibilizarea îl poate avea asupra unei comunități. În contrapartidă, filmul arată cum cultura, muzica și memoria devin instrumente de vindecare și autodefinire pentru o comunitate marginalizată. Un film despre cât de vital este să nu lași pe altcineva să îți scrie istoria.
Everything Everywhere All at Once (2022), r. Daniel Kwan, Daniel Scheinert
Un film caleidoscopic despre anxietate, traume intergeneraționale și presiunea identităților multiple, care folosește estetica absurdului pentru a vorbi despre sănătate mintală în moduri noi și empatic. Dincolo de haosul multiversului, povestea e despre acceptare, familie și despre găsirea unui limbaj personal pentru propriile vulnerabilități. Un film extrem de iubit pentru felul în care îmbrățișează neurodiversitatea și sensibilitatea emoțională.
Turtles All the Way Down (2024), r. Hannah Marks
O adaptare delicată a romanului lui John Green despre o adolescentă care trăiește cu tulburare obsesiv-compulsivă (TOC). Filmul prezintă cu o sinceritate rară logica interioară a anxietății, spiralarea gândurilor și efortul continuu de a menține legături sociale. Nu e un film despre „a vindeca” ceva, ci despre a trăi cu complexitatea propriei minți fără rușine și fără dramatizări inutile. O reprezentare blândă și responsabilă.
I’ve Heard the Mermaids Singing (1987), r. Patricia Rozema
O comedie queer canadiană cult, despre Polly, o tânără stângace și visătoare, a cărei lume interioară vibrantă contrastează puternic cu felul în care e percepută de ceilalți. Filmul explorează diferența, nonconformismul și modul în care sensibilitatea unei persoane poate fi ușor etichetată drept „disfuncțională” într-o lume rigidă. Un film luminos despre imaginație, creativitate și spațiile alternative în care oamenii marginalizați își găsesc vocea.
The Other Side of the Underneath (1972), r. Jane Arden
Un film experimental radical și unul dintre puținele filme britanice regizate de o femeie în anii ’70. Arden explorează traumele psihologice, instituționalizarea și mecanismele sociale care definesc „nebunia”. Filmul refuză total perspectiva medicalizantă; în schimb, creează un spațiu poetic, tulburător, în care femeile își exprimă furia, dezorientarea și fragilitatea în propriile lor cuvinte. Un film despre eliberare și despre ruperea de structurile care patologizează experiențele femeilor.
De ce această listă și de ce acum
Toate cele șase filme propun forme diferite de autoreprezentare și contestă felul în care societatea etichetează, izolează sau reduce experiențele persoanelor care nu se încadrează în norme. În dialog cu proiecția To Be a Romany și cu prezența Elisabetei Moldovan, selecția devine o invitație de a privi mai atent la cine spune povestea, cine e lăsat să fie văzut, și ce spații putem deschide pentru vocile care au fost ignorate sau invalidate.
- Discuția a avut loc în cadrul proiectului F-SIDES Cinema Comunitar, finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte, în cadrul programului „Timișoara – Cinema Obiectiv”
